Insigna AVSAP

IC.19.RPR.0.1

A.V.S.A.P. (Asociația Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei) sau tânăra armată civilă a fost înfiinţată prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, nr. 415 din 30 noiembrie 1952. Asociația se afla in subordinea Consiliului de Miniștri), fiind o organizație paramilitară de masa, în care putea activa, pe bază de voluntariat, orice cetățean al RPR care împlinise vârsta de 16 ani. Asociația a fost constituită după modelul Asociației Voluntare Unionale pentru Sprijinirea Armatei, Aviației si Flotei-DOSAAF din URSS (fondată in 1927). Membrii asociației erau pregătiți pentru a deveni cadre calificate în agricultură și industrie, dar și pentru a fi gata în orice moment să apere cu arma în mână republica populară. Noua organizație era chemată să-si aducă contribuţia la pregătirea populaţiei necuprinsă la momentul respectiv în cadrul forțelor armate. Prima organizație AVSAP a fost înființată la 28 mai 1953 la Atelierele Grivița Roșie din București şi era compusă din 400 de muncitori (in 1961, numărul salariaților membri ai AVSAP crescuse la 4500). Din punct de vedere organizatoric, AVSAP avea la nivel naţional un Comitet Organizatoric Central, iar la nivel local – comitete organizatorice regionale, raionale, orășenești și organizații de bază (fabrici, uzine, staţiuni pentru mecanizarea agriculturii sau gospodării agricole colective şi de stat). Aceste structuri erau conduse de ofițeri activi ai armatei, activiști salarizați și voluntari (pregătiți în școlile centrale ale Comitetului Central Organizatoric), care se ocupau de organizare, agitație și propagandă (întalniri între membri AVSAP și sportivi fruntași, veterani de razboi, aviatori; proiecții cinematografice; concursuri; excursii la locurile istorice, etc.) Organele de conducere erau alese, după modelul partidului unic, de jos în sus, prin vot deschis. La intrarea în AVSAP, voluntarii primeau un carnet de membru, de culoare albastră, cu o insignă și erau datori să plătească o cotizatie modică lunara. Ei erau inițati în diferite discipline militare, tehnico-militare, de aviație și marină, în cadrul numeroaselor cursuri, cluburi și cercuri de conducători și mecanici auto, de motocicliști și tractoriști, de transmisiuni (o serie întreaga de radiocluburi de radioamatori înființate în acei ani au continuat să funcționeze și dupa 1989), de constructori de poduri si drumuri. Sporturile practicate sub egida AVSAP erau: parașutismul, planorismul, aromodelismul (erau practicate în școlile de aviație ale organizației), navomodelismul, poliatlonul nautic, tirul, schiul și călăria. Numărul membrilor asociației a crescut de la an la an, astfel pentru anul 1959, AVSAP număra 1380766 de membri, iar în 1960, un număr de 2343103 de membri. Cu toate că AVSAP a format de-a lungul anilor mii și mii de specialişti, a organizat zeci de mii de conferințe și a obtinut o serie întreaga de rezultate notabile în practicarea sportului de masă, activitatea asociației pe linia pregătirii populației pentru apărarea patriei nu s-a ridicat la parametrii doriţi. Acest fapt a dus la desființarea AVSAP pe 3 martie 1962, prin contopirea ei cu Uniunea de Cultură Fizică și Sport (UCFS).